COMUNICAT DE PRESĂ Bazele de deszăpezire sunt pregătite de intervenții pe drumurile județene Președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, a mers în control în bazele de deszăpezire și le-a cerut operatorilor să suplimenteze cantitățile de sare și nisip din stoc, pentru a nu rămâne fără material antiderapant la intervenții. Operatorii din cele șase baze de deszpezire (Saga Infrastructură și AS Construct) s-au aprovizionat cu sare și cu nisip și au pregătit utilajele pentru intervenții. În cele șase baze din județ sunt [...]
COMUNICAT DE PRESĂ Pregătiri de iarnă – montare parazăpezi Echipa Serviciului Public Județean de Întreținere Drumuri Ilfov, subordonat CJ, a montat 1,5 kilometri parazăpezi pe DJ 402, în zona localităților Mâineasca și Vânători, comuna Petrăchioaia. Consiliul Județean Ilfov a cumpărat 10 kilometri de parazăpezi care vor fi montate în zilele următoare pe următoarele drumuri județene: - DJ 200B, între Tunari și Balotești; - DJ 200, la Gagu și Grădiștea; - DJ 301, în zona localității Tânganu (Cernica); - [...]
COMUNICAT DE PRESĂ Au început cursurile în SmartLab! Azi a fost prima lecție de tehnologie avansată, cu gazde hi-tech – doi roboți, care pot servi nu doar de divertisment, ci și ca material didactic. Adică, pot fi demontați și adaptați nevoilor fiecărui grup de copii. Primii cursanți au fost elevii clasei a treia de la Liceul “Horia Hulubei”, din Măgurele. Pixurile 3 D au fost atracția Smart Lab. Cu ajutorul lor, copiii au văzut și au înțeles mult mai ușor ce înseamnă imprimarea 3D: și-au scris numele cu pixuri din care curgea un [...]
COMUNICAT DE PRESĂ   Promovăm patrimoniul cultural în școli. Cei mai pasionați elevi au fost premiați. Orice investiție în copii este o investiție în viitor. Însă un viitor nu se poate clădi fără tradiție, cultură și valori.  1400 de copii din Ilfov au învățat ce înseamnă patrimoniul cultural și care sunt obiectivele de patrimoniu din județ prin intermediul proiectului “Elevi din Ilfov pentru Patrimoniul Cultural”. Proiectul a fost inițiat de Școala de la Piscu, finanțat de Consiliul Județean Ilfov și [...]
COMUNICAT DE PRESĂ O companie cu o cifră de afaceri de 90 de miliarde de dolari e interesată de unul din cele mai ambițioase proiecte ale Consiliului Județean Ilfov - Măgurele Science Park.  Președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, s-a întâlnit ieri cu șeful diviziei de Smart Cities de la Dell Technologies. Harjeet Singh Rekhi este numărul trei în companie și spune că e dornic să colaboreze cu Măgurele Science Park. Dell poate furniza tehnologie de ultimă generație și know how, iar reprezentanții companiei au precizat că le-ar [...]
COMUNICAT DE PRESĂ Experiență germană pentru criza forței de muncă Dezvoltăm sistemul de învățământ dual alături de profesioniști din țara de origine a dualului! Camera de Comerț Româno-Germană (AHK) și Consiliul Județean Ilfov au făcut un parteneriat pentru soluții la criza forței de muncă. AHK va da consultanță prinvind învățământul dual în județul Ilfov: va face o strategie și un plan de acțiune pentru implementarea învățământului dual, dar și o campanie de promovare. Durata contractului este de patru [...]
Image not available

Manastirea Pasărea

Palatul Mogoșoaia

Image not available

Sediul Consiliului Judeţean Ilfov

Palatul Știrbei

Image not available

Mânăstirea Căldărușani

Image not available

Manastirea Samurcasesti

Image not available

Mânăstirea Snagov

Obiectivele turistice îmbie la o pioasă recunoaştere a trecutului:

- Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia – se află la 14 km. depărtare de Bucureşti. Spaţiul românesc a fost înfrumuseţat cu acest monument istoric şi de arhitectură, arc peste timp din moştenirea lăsată poporului român de marele domnitor Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714) care, a cumpărat moşia de la Mogoşoaia în anul 1681. Construcţia palatului a fost finalizată la 20 septembrie 1702. Acest minunat monument de arhitectură ce îmbină elementele autohtone cu arta italiană, se oglindeşte în apele liniştite ale lacului Mogoşoaia.

În parcul tematic Mini Europa de la Bruxelles – Belgia, printre monumentele cele mai de seamă ale statelor membre UE se găseşte şi macheta Palatului Mogoşoaia din judeţul Ilfov, singurul monument prin care România este reprezentată.

-  Mânăstirea Căldaruşani - la 40 de km de Bucureşti, situată în partea de vest a lacului Căldăruşani. Codrii Vlasiei înconjurau odinioară acest lăcaş unde se refugiau haiducii şi cei prigoniţi de soartă. În anul 1637, domnitorul Matei Basarab, a ridicat trei laturi de chilii, un zid de apărare şi un turn de strajă – clopotniţa de astăzi. Înfăţişarea actuală datează din anul 1915. În biserică se află Sfintele Moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie şi ale altor sfinţi, lemn din Sfânta Cruce, precum şi Icoana Maicii Domnului – făcătoare de minuni. În dreapta intrarii se află pivniţa, care păstrează bolţile originale iar deasupra ei se află vechea sală a tronului, astăzi Sala Tezaurului.

Mânăstirea deţine o colecţie muzeală de opere de artă veche şi picturi de Nicolae Grigorescu (care şi-a început aici activitatea de pictor de biserici), Gheorghe Tattarascu şi alţii.

-  Mânăstirea Cernica – la 25 km de Bucureşti. A fost construită în anul 1608, din lemn iar între anii 1964-1967 a fost refacută şi a primit forma pe care o are astăzi. În cimitirul mânăstirii şi-au găsit somnul cel veşnic: Mitropolitul Nifon, Banul Tudor Văcărescu, scriitorul Gala Galaction, pictorul Ion Ţuculescu.

-  Mânăstirea Pasărea – la 29 de km de Bucureşti. Prima atestare datează din anul 1813 când stareţul Timotei de la Cernica a construit o biserică de lemn, darâmată la cutremurul din anul 1838. Biserica mare a fost construită de Sfântul Calinic pe când era stareţ la Cernica iar biserica din cimitir a fost construită în anul 1834. În cimitirul mânăstirii este îngropat G. D. Anghel, cel care a realizat statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român şi care şi-a trăit aici ultimii ani ai vieţii. În biserică se află o raclă cu părţi din Sfintele Moaşte ale Sfântului Pantelimon, Sfântului Mucenic Mina şi Sfântului Mercurie.

-  Mânăstirea Snagov –la 40 de km de Bucureşti, ridicată pe un ostrov, în partea de nord a lacului Snagov. A fost ridicată pe locul unei străvechi aşezări dacice. Cea mai veche atestare a mânăstirii datează din perioada 1407-1418. Actuala biserica a fost refăcută din căramidă, în stil bizantin, între 1517-1521 de către domnitorul Neagoe Basarab, ulterior, în timpul lui Vlad Tepeş şi Mircea Ciobanul fiind supusă la unele modificări. Din vechiul complex arhitectonic se păstrează clopotniţa şi o parte din chilii. Domnitorul Vlad Ţepeş a construit acolo un pod, un turn de clopotniţă, o fântâna, un tunel de refugiu şi o închisoare pentru trădători şi răufăcători. În anul 1476, Vlad Ţepeş ucis în pădurea Baltenilor, a fost înmormântat la Snagov ( sub piatra tombală care se găseşte în faţa uşilor altarului). În anul 1694, la mânăstirea Snagov a început să funcţioneze tipografia adusă de Antim Ivireanul de la Bucureşti, aici tipărindu-se cărţi în limbile română, greacă, slavonă şi arabă.

- Mânăstirea Sămurcăşeşti – se află lângă râul cu acelaşi nume din localitatea Ciorogârla. A fost ridicată în anul 1808 de vornicul Constantin Sămurcaş şi soţia sa Zoe. În anul 1821, Tudor Vladimirescu a primit aici delegaţia boierilor condusă de Dinicu Golescu. În septembrie 1866, a trecut pe la mânăstire regele Carol I, înainte de plecare la Constantinopol. În anul 1869 lăcaşul a fost refăcut şi Gheorghe Tattarescu a pictat interioarele. Cutremurul din 1940 a deteriorat mult lăcaşul şi a avariat picturile, rămânând numai două icoane semnate de Tattarescu. Între anii 1944-1959 a fost din nou refăcută. În anul 1944, au fost depuse pntru scurtă vreme, osemintele domnitorului Cuza, în drum spre Curtea de Argeş, unde au fost mutate temporar de la Ruginoasa, de teama ocupaţiei ruseşti. 

În muzeul din incinta complexului mânăstiresc se află expuse: crucea în filigran care a aparţinut haiducului Iancu Jianu, crucea de lemn aurit încrustată cu pietre preţioase pe care a donat -o Tudor Vladimirescu, cele două icoane ale lui Tattarescu, o icoană lucrată din mărgele ce provine de la Ierusalim, o candelă cu însemnele Ţării Româneşti şi ale Moldovei dăruita de familia Ghiculeştilor. În cimitirul din spatele ansamblului, se află câteva morminte: al fiicei lui Ion Heliade Rădulescu, fostă stareţă a mânăstirii şi a ziaristului Alexandru Beldiman, fondatorul ziarului „Adevărul”.

În curtea mânăstirii se află un pin uriaş care dăinuie de mai bine de 300 de ani, declarat monument al naturii.

- Mânăstirea Ţiganeşti - situată la jumătatea distanţei dintre Bucureşti şi Ploieşti. La început a fost un schit, apoi o biserică de lemn. În anul 1812, biserica de lemn a fost dărâmată şi a fost ridicată actuala biserică. Mânăstirea a fost pomenită în iulie 1870, întru-un act de vânzare-cumpărare şi donaţie. La început schitul era populat de călugări dar stareţul mânăstirii a stăruit ca pustnicii schitului Ţigăneşti să fie transferaţi la mânăstirea Căldaruşani, şi în locul lor să vină călugăriţele de la schitul Turbaţi (Snagov) şi schitul Maicilor (Bucureşti). Pictura bisericii a fost refăcută în anul 1929 de Gh. Belizarie în stil neobizantin şi restaurată de Gh. Trăsculescu (1983-1985).

- Mânăstirea Sf. Nicolae – Balamuci – este situată în partea estică a vechilor Codri ai Vlăsiei, în apropierea satului Sitaru din comuna Grădiştea, pe o movilă de pământ din Lunca Ialomiţei. În anul 1627, Marele Vornic Jupân Papa Greceanu (1578-1632) care stăpânea aceste locuri, a zidit în locul unei vechi bisericuţe de lemn, o biserică de piatră, cu hramul Sf. Nicolae. Primul hrisov domnesc care menţionează lăcaşul datează din 15 aprilie 1631. Mânăstirea – părăsită odinioară – a fost refăcută. După anul 1991, aşezământul monahal şi-a reluat statutul de mânăstire de sine stătătoare. În afară de pictura murală din 1732 şi de catapeteasma din lemn sculptat, acoperită cu foiţă de aur, biserica mânăstirii mai adăposteşte şi o racla care conţine un fragment din lemnul Sfintei Cruci a Mântuitorului Nostru Iisus Hristos şi părticele din moaştele unor sfinţi, precum Sf. Apostol Andrei, Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Sf. Pantelimon.

- Biserica Sf. Nicolae a fostului Schit Balteni - la intrarea în satul cu acelaşi nume, din comuna Periş. Pădurea Cocioc, ce înconjoară parţial locul, este o reminiscenţă a vechilor Codrii ai Vlăsiei. Se pare că aici ar fi fost omorat, în ultimele luni ale anului 1476, domnitorul Vlad Ţepeş. Biserica Balteni a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVI-lea, pe locul unui schit mai vechi, ca urmare a unui vis pe care voievodul Radu Negru l-a avut înaintea unei lupte cu tătarii. Distrusă de năvălitori, biserica Schitului Balteni a fost refacută în anul 1626, de către vornicului Hrizea Coconu, stăpânul satului Balteni, în timpul domniei lui Radu Mihnea Voievod. Pridvorul exterior înconjoară pe trei laturi pronaosul (un caz asemănător fiind la Tismana - judeţul Gorj). 

Obiceiuri folclorice„Sărbătoarea cucilor” – de la Brăneşti, face din aceasta localitate un interesant punct turistic. Participanţii la acest un fel de carnaval popular, mascaţi, sunt antrenaţi în diverse jocuri fie cu strigături ironice, fie cu povestiri comice, cu iz de vitejie. Se pare că este un obicei rămas moştenire din epoca romanilor. Într-o anumită zi a anului, sclavii, deghizaţi, aveau voie să îşi ironizeze stăpânii.

Strategia "Orizont 2020"

Newsletter

Vizitatori

Vizite totale 159853