6 aprilie 2020 COMUNICAT DE PRESĂ VIZIERE DE LA SMARTLAB PENTRU SPITALUL JUDEȚEAN ILFOV SmartLab Măgurele – primul laborator inteligent pentru elevii din Ilfov- are activitatea intensă, zece ore pe zi, chiar dacă elevii stau acasă în această perioadă. Imprimantele 3D – folosite în scop didactic, în mod normal- produc acum materiale de protecție vitale: viziere pentru cei aflați în linia întâi a luptei cu pandemia de coronavirus și pentru cei care lucrează cu publicul. Remus Trandafir, directorul Direcției Programe de [...]
3 aprilie 2020 COMUNICAT DE PRESĂ Fond special pentru criza coronavirusului În ședința de Consiliu Județean de azi s-a stabilit o realocare a fondurilor bugetare ale CJ Ilfov. Astfel 12,5 milioane de lei vor fi alocate pentru instituțiile din subordinea Consiliului – Spitalul Județean Clinic de Urgență, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea și Spitalul de Psihiatrie ”Eftimie Diamandescu” (Bălăceanca), Direcția Protecția Copilului,  dar și partenerului nostru, Ambulanța București-Ilfov, pentru achiziția materialelor sanitare de protecție [...]
2 aprilie 2020 ANUNȚ DE PRESĂ Ședința extraordinară a Consiliului Județean Ilfov va avea loc mâine, 3 aprilie, de la ora 11.00. Ședința se va ține online - fiecare consilier județean a primit un user si o parolă pe care le va folosi să se logheze pe platforma de videoconferință. Ordinea de zi poate fi consultată aici: http://www.cjilfov.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=59&Itemid=183&lang=ro
2 aprilie 2020 COMUNICAT DE PRESĂ Ambulanța București-Ilfov a primit 10.000 de măști de protecție de la Consiliul Județean Consiliul Județean Ilfov susține eforturile medicilor și ale ambulanțierilor aflați în linia întâi în lupta cu pandemia de coronavirus. Președintele CJ Ilfov ține permanent legătura cu directorii spitalelor din subordine, cu medicii de familie și cu directorul ambulanței și este la curent cu lipsa materialelor sanitare. Marian Petrache, președintele CJ Ilfov: ”Consiliul Județean oferă Ambulanței București-Ilfov [...]
2 aprilie 2020 COMUNICAT DE PRESĂ Consiliul Județean dă 10.000 măști de protecție Ambulanței București- Ilfov Directorul Ambulanței București-Ilfov, Alis Grasu, va prelua măștile de protecție, de la președintele CJ Ilfov, Marian Petrache, la ora 12.00.  Declarațiile vor fi transmise live, pe Facebook.
30 martie 2020 COMUNICAT DE PRESĂ Medicii de familie din Ilfov au primit echipamente de protecție Cei 164 de medici de familie și 180 de asistente din Ilfov sunt de azi mai protejați în lupta împotriva pandemiei de coronavirus. Consiliul Județean Ilfov a trimis în cele 152 de cabinete de medicină de familie din județul materiale de protecție astfel: -1376 echipamente de combinezoane -338 viziere -152 litri dezinfectant virucid pentru instrumentar -163 litri dezinfectant antibacterian tegumente, în prima tranșă Zilele viitoare medicii de familie [...]
Image not available

Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia

Palatul Mogoșoaia

Palatul Știrbei

Image not available

Mânăstirea Căldărușani

Image not available

Manastirea Samurcasesti

Image not available

Mânăstirea Snagov

    Teritoriul judeţului Ilfov de astăzi a cunoscut o îndelungată, permanentă şi intensă locuire încă de pe vremea pietrei cioplite cu 150.000 ani în urmă. Dovezile arheologice atestă prezenţa omului pe acest teritoriu încă din paleolitic (zona Pantelimon, Măgurele), neolitic (zonele Cernica şi Jilava) şi din epocile bronzului şi fierului din care se detaşează vestigiile geto-dacice apoi cele romane şi româneşti.     Descoperirile făcute pe malurile râului Colentina stau mărturie că această zonă a fost locuită din cele mai vechi timpuri.      O minuţioasă cercetare a zonei dovedeşte că se înregistrează peste 45 de puncte arheologice, dintre care mentionăm : vatra de locuire paleologica; aşezare – neolitică; opt aşezări din epoca bronzului; patru aşezări din epoca fierului; douăsprezece aşezări din sec. III-V; două aşezări din sec. V-VII; cinci aşezări din sec. IX-XI.     Despre existenţa geto-dacilor pe aceste plaiuri stă mărturie: “Tezaurul monetar geto-dacic”.     Bogăţia descoperirilor arheologice - relicve, inscripţii, etc. - se intinde până în secolele XIV-XVI, când apar primele închegări politice - cnezatele şi voivodatele. De la crearea Valahiei, în a doua jumătate a secolului XIV, până în secolul XVI au apărut o mulţime de târguri şi mici aşezări. Numele Ilfov a fost atestat prima dată în 1482, printr-o donaţie către mânăstirea Snagov a domnitorului Vlad Călugărul. Localităţile de pe teritoriul judeţului, precum Snagov, Chitila, Afumaţi şi Tâncăbeşti au supravieţuit până azi. Dar cea mai importantă dintre ele este însăşi capitala. Cu toate că Bucureştiul este independent administrativ, din toate celelalte puncte de vedere (geografic, istoric, economic) este strâns legat de Ilfov Dar regiunea Ilfovului n-a fost doar un meleag al calmului şi al păcii, ci şi scena unor crâncene lupte pentru independenţă. Mihai Viteazul, una dintre figurile marcante ale istoriei noastre, a câstigat în 1595 celebra bătălie împotriva turcilor de la Călugăreni, pe meleagurile Neajlovului; a fost o victorie crucială pentru realizarea la 1600, a marii uniri a celor trei regiuni locuite de români, reprezentând punctul culminant al independenţei romanilor. Din păcate , după moartea lui Mihai Viteazul, situaţia revine la condiţia anterioară. După doua secole, în 1859, domnitorul Al.I. Cuza reuşeste să realizeze unirea Moldovei cu Muntenia, stabilind capitala noii Românii la Bucureşti, şi alegându-şi ca rezidenţă principală palatul Brâncoveanu de la Mogosoaia. Cuza introduce reforme administrative radicale, bazate pe modelul european. Acestea au fost continuate şi desăvârşite de către succesorul său la tron, regele Carol I. Sub domnia acestuia, judeţul Ilfov devine unul dintre cele mai mari şi mai importante din tara. Chiar şi astăzi structura administrativă este asemănătoare, deşi dimensiunea judeţului s-a micşorat.      În toate formele administrative mai vechi, oraşul Bucureşti, aflat în partea centrală a judeţului Ilfov, era înglobat în teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativă - teritorială majoră, din 17 februarie 1968, oraşul Bucureşti a fost declarat municipiu şi a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de judeţ, evoluând în afara limitelor judeţului Ilfov.     În 1996 conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Judeţul Ilfov, iar în urma aplicării Legii 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judeţelor.

Strategia "Orizont 2020"

Newsletter

Angajatul lunii

Consiliul Judetean Ilfov

Vizitatori

Vizite totale 159989