COMUNICAT DE PRESĂ Strada Gării, din Jilava, va fi reabilitată anul viitor Strada Gării, din Jilava, va fi reabilitată și modernizată anul viitor, pe trei tronsoane, cu o lungime totală de patru kilometri. Președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, a semnat contractul pentru proiectul tehnic și execuția lucrărilor. Pe strada Gării se vor turna straturi noi de asfalt, vor fi amenajate trotuarele și se vor face scurgeri pentru apele pluviale. Strada Gării începe de la intersecția cu DJ 401 A, traversează Centura Bucureşti, se intersectează cu linia [...]
COMUNICAT DE PRESĂ Căutăm investitori la cel mai mare târg de profil din Europa O echipă a Consiliului Județean Ilfov, condusă de Marian Petrache, caută investitori pentru Nodul Intermodal București-Ilfov  și pentru Parcul Științific Măgurele la cel mai mare târg de investiții din Europa – Expo Real, în Munchen, Germania. Nodul Intermodal București-Ilfov va interconecta transportul aerian, rutier și feroviar. Se va construi la Moara Vlăsiei, lângă aeroportul Otopeni și va cuprinde două terminale cargo, un parc logistic și posibil [...]
COMUNICAT DE PRESĂ Construcția Nodului Intermodal București-Ilfov intră în linie dreaptă Președinte  Consiliului Județean Ilfov a semnat vineri (4 octombrie 2019) contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate privind construcția Nodului Intermodal București-Ilfov.  “În prima fază va fi făcut acest studiu, urmând ca în toamna anului viitor să începem proiectarea executiei. Nodul intermodal face legătura cu Otopeni, Bucuresti- Brașov și viitoarea autostradă A0, care va înconjura capitala. Toată dezvoltarea de aici [...]
INVITAȚIE DE PRESĂ Încă un pas spre Nodul Intermodal București-Ilfov Semnarea contractului pentru studiul de fezabilitate privind construcția Nodului Intermodal București-Ilfov va avea loc vineri, 4 octombrie, ora 11.30, la sediul Consiliului Județean Ilfov, din București, strada Ernest Juvara, nr. 3-5.  Alături de președintele CJ Ilfov, Marian Petrache, vor participa președintele TPF Ingineria, Marian Ion Constantinescu și primarul din Moara Vlăsiei, Andrei Filip. Vor lua cuvântul și președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin, [...]
Tăiem ambrozia de pe drumurile județene Acțiune de combatere a ambroziei azi, în zona localității Periș, pe DJ 101 B! În acest stadiu al evoluției plantei, Ministerul Agriculturii nu recomandă erbicidarea, doar tăierea și tocarea. Potrivit legii, ambrozia se combate în intervalul iunie-octombrie. Echipele Serviciului de Drumuri, aflate în subordinea Consiliului Județean Ilfov pot acționa doar pe drumurile județene. Am combătut ambrozia în iunie, pe drumuri județene. Acțiunile au fost reluate luna aceasta, pentru că ne aflăm în perioada [...]
Acțiune de combatere a  ambroziei Acțiune pentru combaterea ambroziei, azi, pe drumul județean din zona localității Dărăști! Echipajele aflate în subordinea Consiliului Județean Ilfov pot acționa doar pe drumurile județene. Planta care provoacă alergii a fost depistată pe 30 din cei 450 de kilometri de drumuri județene din Ilfov. Răspundem mai jos celor mai frecvente întrebări legate de ambrozie: Ce este ambrozia? Ambrozia este una dintre cele mai invazive plante existente pe teritoriul ţării noastre. Crește spontan, mai ales pe terenurile [...]
Image not available

Manastirea Pasărea

Palatul Mogoșoaia

Image not available

Sediul Consiliului Judeţean Ilfov

Palatul Știrbei

Image not available

Mânăstirea Căldărușani

Image not available

Manastirea Samurcasesti

Image not available

Mânăstirea Snagov

    Teritoriul judeţului Ilfov de astăzi a cunoscut o îndelungată, permanentă şi intensă locuire încă de pe vremea pietrei cioplite cu 150.000 ani în urmă. Dovezile arheologice atestă prezenţa omului pe acest teritoriu încă din paleolitic (zona Pantelimon, Măgurele), neolitic (zonele Cernica şi Jilava) şi din epocile bronzului şi fierului din care se detaşează vestigiile geto-dacice apoi cele romane şi româneşti.     Descoperirile făcute pe malurile râului Colentina stau mărturie că această zonă a fost locuită din cele mai vechi timpuri.      O minuţioasă cercetare a zonei dovedeşte că se înregistrează peste 45 de puncte arheologice, dintre care mentionăm : vatra de locuire paleologica; aşezare – neolitică; opt aşezări din epoca bronzului; patru aşezări din epoca fierului; douăsprezece aşezări din sec. III-V; două aşezări din sec. V-VII; cinci aşezări din sec. IX-XI.     Despre existenţa geto-dacilor pe aceste plaiuri stă mărturie: “Tezaurul monetar geto-dacic”.     Bogăţia descoperirilor arheologice - relicve, inscripţii, etc. - se intinde până în secolele XIV-XVI, când apar primele închegări politice - cnezatele şi voivodatele. De la crearea Valahiei, în a doua jumătate a secolului XIV, până în secolul XVI au apărut o mulţime de târguri şi mici aşezări. Numele Ilfov a fost atestat prima dată în 1482, printr-o donaţie către mânăstirea Snagov a domnitorului Vlad Călugărul. Localităţile de pe teritoriul judeţului, precum Snagov, Chitila, Afumaţi şi Tâncăbeşti au supravieţuit până azi. Dar cea mai importantă dintre ele este însăşi capitala. Cu toate că Bucureştiul este independent administrativ, din toate celelalte puncte de vedere (geografic, istoric, economic) este strâns legat de Ilfov Dar regiunea Ilfovului n-a fost doar un meleag al calmului şi al păcii, ci şi scena unor crâncene lupte pentru independenţă. Mihai Viteazul, una dintre figurile marcante ale istoriei noastre, a câstigat în 1595 celebra bătălie împotriva turcilor de la Călugăreni, pe meleagurile Neajlovului; a fost o victorie crucială pentru realizarea la 1600, a marii uniri a celor trei regiuni locuite de români, reprezentând punctul culminant al independenţei romanilor. Din păcate , după moartea lui Mihai Viteazul, situaţia revine la condiţia anterioară. După doua secole, în 1859, domnitorul Al.I. Cuza reuşeste să realizeze unirea Moldovei cu Muntenia, stabilind capitala noii Românii la Bucureşti, şi alegându-şi ca rezidenţă principală palatul Brâncoveanu de la Mogosoaia. Cuza introduce reforme administrative radicale, bazate pe modelul european. Acestea au fost continuate şi desăvârşite de către succesorul său la tron, regele Carol I. Sub domnia acestuia, judeţul Ilfov devine unul dintre cele mai mari şi mai importante din tara. Chiar şi astăzi structura administrativă este asemănătoare, deşi dimensiunea judeţului s-a micşorat.      În toate formele administrative mai vechi, oraşul Bucureşti, aflat în partea centrală a judeţului Ilfov, era înglobat în teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativă - teritorială majoră, din 17 februarie 1968, oraşul Bucureşti a fost declarat municipiu şi a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de judeţ, evoluând în afara limitelor judeţului Ilfov.     În 1996 conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Judeţul Ilfov, iar în urma aplicării Legii 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judeţelor.

Strategia "Orizont 2020"

Calendar evenimente

Octombrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Sa Du
30 1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31 1 2 3

Newsletter

Angajatul lunii

Consiliul Judetean Ilfov

Vizitatori

Vizite totale 159815